Remember...
Între anii 1895 si 1905 lua fiinta în Iasi, cel mai important asezamânt psihiatric din România acelor timpuri. Facut în mod temeinic sa dureze, Spitalul Socola s-a identificat nu numai cu destinul bolnavilor carora le-a fost destinat, ci cu însasi istoria Iasului.
Spitalul a fost plasat pe un loc istoric, pe colinele Buciumului, alaturi de Manastirea Socola, ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu, pe lânga care staruiau, înca, ruinele vechiului seminar de la Socola.
Legat de toponimia locului, ne place sa evocam o îndepartata legenda despre o crescatorie de soimi, care ar fi existat pe aceste meleaguri ("soimi" = "sokoli"), de unde numele si actuala sa efigie.
Fara îndoiala, calitatea medicala a asistentei psihiatrice a fost la Socola, la nivelul stiintei timpurilor, spitalul devenind cu repeziciune una dintre cele mai reprezentative scoli medicale românesti, unde s-au format o mare parte din specialistii secolului.
Mai presus de toate, însa, s-au ilustrat rosturile sale samaritene, de lacas, primitor de sarmani, ridicând umanitarismul dincolo de o simpla atitudine si înscriindu-l în stiinta asumata si practicata la Socola.
În istoria medicala si culturala a Iasului, "Scoala de la Socola" trebuie asezata alaturi de marile momente de efervescenta spirituala cum ar fi "Viata Româneasca", "Însemnari Iesene", "Societatea de Medici si Naturalisti" s.a. I-au fost nu numai contemporane, dar si tangente, iar colaboratorii erau în mare masura aceeasi: cei apropiati Socolei, la "masa umbrelor" i-au numarat pe C. I. Parhon, Alex. Slatineanu, M. Ciuca, dar si Teodorenii, Sadoveanu, Mihai Codreanu, Topârceanu, Ibraileanu, P. Andrei si multi altii… Au fost anii în care Spitalul Socola a intrat, în istoria culturala a Iasului si istoria medicala a tarii. Aici este cazul sa-i amintim pe cei mai valorosi reprezentanti ai corpului medical, si, printre acestia, îi aflam si pe cei de la Socola. Medicii ieseni alcatuiau un nucleu cultural prestigios în cadrul societatii civile a timpului, preocuparile lor filosofice, sociale si culturale împletindu-se cu cele medicale: un exemplu este revista întemeiata de Gr. T. Popa "Însemnari Iesene", având sediul la catedra de anatomie a facultatii de medicina. Se poate spune ca Socola "iesea" în lume, pe aceste cai, când medicii acestui mare spital consemnau o prezenta medicala, dar, totodata si una intelectuala.
În jurul "Societatii de psihiatrie, neurologie si endocrinologie" de pe lânga Spitalul Socola (care a editat si celebra revista, fericit continuata în zilele noastre de "Buletinul de Psihiatrie Integrativa") s-au reunit personalitati de prestigiu ca Mihai Ciuca, Leon Ballif, Petre Andrei, C. Fedeles, J. Nitulescu, V. Pavelcu si multi altii. În acea perioada se construieste si filosofia gândirii medicale a "Scolii de la Socola" care îmbina elementele medicale cu fenomenul social si cultural. Toate lucrarile, toate cercetarile, interpretarea tuturor fenomenelor psihiatrice ale "Scolii de la Socola" se circumscriu în cadrul acestei filosofii medicale. Conceptul adoptat si explicitat mai târziu, în anii '70, de Petre Brânzei si cunoscut ca o conceptie "bio-psiho-sociala", este si el o continuare a acestei filosofii psihiatrice.
Pe drept cuvânt, putem afirma faptul ca "Scoala de la Socola" a avut, înca din primii ani ai existentei sale o personalitate distincta. În plan practic aceasta personalitate se distinge prin acceptarea fenomenului psihopatologic drept o reflectare extinsa, plurifactoriala care impune comportamentul fata de bolnav. Acesta a fost, si a ramas si astazi, cadrul filosofic si moral care s-a decantat în conceptul pragmatic al "Scoalii de la Socola" si în care s-a circumscris munca sustinuta de zi si noapte în care au fost antrenati toti slujitorii ei.
Marele savant Mihai Ciuca, si el colaborator la aceasta activitate, noteaza într-o scrisoare catre Leon Ballif: "munca voastra îngrozitoare… as spune ca va îndumnezeieste, daca as fi mai credincios".
Nu putem încheia acest foarte scurt remember al vietii "Scolii de la Socola", aflate la centenar, fara a evoca harnica si devotata echipa de asistenti si infirmieri, fara de care nimic nu se poate împlini pe tarâmul asistentei bolnavilor….
