Zbor (peste timp) deasupra unui cuib de soimi
În anul 1572, Sultana, fiica lui Alexandru Lapusneanu, hotaraste sa se calugareasca si pe una din colinele împadurite din vecinatatea Iasului, folosita de crescatorii si dresorii de soimi ("Socoli") de pe lânga curtea domneasca, domnitorul construieste Manastirea Socola. Aici, în anul 1803, Veniamin Costachi a înfiintat si Seminarul de la Socola, prima scoala superioara în limba româna. De pe bancile acestei scoli, pâna în anul 1884, au plecat peste 3000 de absolventi care, în cea mai mare parte, au ocupat functii profesorale si ecleziastice, multi desfasurându-si activitatea în diferite domenii juridice, administrative si militare.
În perioada urmatoare, tot aici avea sa mai functioneze si Scoala de meserii, Seminarul fiind transferat, în anul 1886, în vechiul palat a lui Mihail Sturza-Voda, din orasul Iasi.
În acest timp, bolnavii psihici din întreaga tara erau îngrijiti în conditii necorespunzatoare, în ospiciile care functionau în Moldova pe lânga manastirile Golia, Neamt si Adam.
Din anul 1881, epitropia Sf. Spiridon care preluase în îngrijire bolnavii mintali adapostiti în incinta manastirii Golia, pune la dispozitia Facultatii de Medicina din Iasi, înfiintata în anul 1879, ospiciul Golia, pentru a servi învatamântului psihiatric si neurologic.
La 29 mai 1892, prin votul corpurilor legiuitoare ale tarii s-a hotarât construirea a doua "Institutii pentru alienati" în Moldova si Muntenia.
Dupa vii controverse, semnalate si în presa anilor 1895-1896, privind amplasarea spitalului, fie la Tg.Ocna, fie la Iasi, sub presiunea opiniei publice si prin mobilizarea fortelor intelectualitatii iesene, guvernul Sturdza (confirmat de jurnalul Consiliului de Ministri) decide la data de 28 februarie 1896 construirea Spitalului de psihiatrie la Iasi, pe locul fostului Seminar de la Socola.
Construirea spitalului a început din 1897 si s-a finalizat în 1899 sub directa coordonare a doctorului Alexandru Braescu, valorificând proiectele arhitectului Savulescu. Acesta lucrase în perioada 1893-1897 la Salpetriere, sub conducerea lui Charcot si apoi sub coordonarea lui Potain, Brissaud, Dejerine, Pierre Marie si a altor prestigioase personalitati medicale.
Pentru a se documenta asupra unui mai bun model de asistenta psihiatrica, asupra legislatiei care reglementeaza internarea unui bolnav si mijloacelor de tratament, dar si cu privire la constructia si administarea unui spital de psihiatrie, Al. Braescu a vizitat, în aceeasi perioada, spitalele de psihiatrie din Scotia, Anglia, Belgia, Elvetia, Franta, Germania si Austria.
În perioada în care era implicat direct în dificila activitate de organizare a primului spital modern de psihiatrie, organizat în sistem multipavilionar si dupa idei novatoare de asistenta a bolnavilor psihici, Al. Braescu a predat în perioada 1897-1903 studentilor Facultatii de Medicina la ospiciul Golia.
Alexandru Braescu a fost primul medic primar si director al Spitaului "Socola". A fost cel care a deschis spitalul la 12 octombrie 1905 si l-a condus pâna la moartea sa, în anul 1917.
Dupa refuzul sau de a mai onora o catedra nebugetara prin lege, Facultatea de Medicina din Iasi încredinteaza în perioada 1906-1912, predarea cursurilor de psihiatrie doctorului Panaite Zosin, psihiatru erudit, specializat în clinicile de psihiatrie din Berlin, Heidelberg si Paris.
Prin concursul din 6 noiembrie 1912, catedra de "Boale mentale si nervoase" de la Facultatea de Medicina din Iasi este ocupata de C. I. Parhon care a onorat-o pâna în 1934. Format sub directa îndrumare a profesorului Gh. Marinescu, C. I. Parhon initiaza si orienteaza activitatea scolii de la Socola pe directii determinist-stiintifice, fundamentata pe cercetarea analitica a corelatiilor biochimice si anatomo-clinice ale activitatii somato-psihice, în conditii normale si patologice.
Sub presedentia sa, la 9 septembrie 1918, se constituie "Societatea de Psihiatrie, Neurologie si Endocrinologie" din Iasi, care organizeaza 18 congrese, în perioada 1920-1938, în diferite localitati din tara în care se aflau spitale de boli nervoase si mintale. În cadrul Buletinului societatii, au fost redactate si publicate în limba franceza 2412 articole, cu regularitate în perioada 1919-1947.
C. I. Parhon a dezvoltat si modernizat laboratorul spitalului, ca baza de experiment si cercetari de biochimie, fiziologie si morfopatologie.
Preocupat de cercetarea stiintifica, C. I. Parhon este cel care publica în 1909, în colaborare cu Dr. M. Goldstein, primul studiu stiintific de amploare pe plan mondial, referitor la "Raportul glandelor endocrine cu patologia mentala". Continuându-si cu perseverenta studiile si cercetarile în aceasta directie, ajunge în anul 1934 sa fie numit profesor la Catedra de Endocrinologie din Bucuresti, anume înfiintata si care este printre primele din lume.
Leon O. Ballif, absolvent al Facultatii de Medicina din Iasi, pasionat de neuro-fiziologie, a lucrat sub îndrumarea lui Sherington si Langley în laboratoarele de la Oxford si Cambridge, si s-a focalizat în mod deosebit asupra modelului de organizare a asistentei psihiatrice din Anglia si Scotia. Întors în tara, în 1925, preia functia de medic primar director al Spitalului "Socola" si, alaturi de Parhon, pe lânga activitatea stiintifica si didactica, se dedica organizarii asistentei psihiatrice. Sub conducerea sa si în colaborare cu M. Ciuca, profesor la catedra de boli infectio-contagioase din Iasi, se înfiinteaza prima unitate de malario-terapie din tara. În anul 1932, a fost înfiintata prima unitate spitaliceasca din tara, pentru asistenta bolnavilor cu parkinsonism post-encefalitic (Sectia "Manta Rosie").
Fiind preocupat de stabilirea unui statut al bolnavului psihic, a acordat o atentie deosebita problemelor de igiena mintala si diferentierii formelor de asistenta psihiatrica, prin care au fost promovate, înfiintate si organizate spitalele si serviciile de ergoterapie de la Sipote, Raducaneni, Bohotin, dezvoltând astfel conceptul si metoda ergoterapiei în asistenta bolnavilor cu evolutie îndelungata.
L. Ballif a contribuit în mod constant la afirmarea pe plan international a scolii de la "Socola", prin colaborarile pe care le-a avut si prin participarea la viata stiintifica. A dotat si dezvoltat biblioteca spitalului cu tratate, carti si reviste, care se regasesc în fondul de carte Ballif al Bibliotecii spitalului.
Conducerea medicala a spitalului a fost continuata, dupa 1953, de elevul si colaboratorul lui Leon Ballif, Smil Blumenfeld, distins psihiatru si psiholog, titularul primei catedre de psihiatrie infantila din tara. Într-un spirit de perfecta colaborare si de echipa, înconjurat de un grup de eminenti colaboratori, S. Blumenfeld a inaugurat prima clinica de pedopsihiatrie din România. Numele sau ramâne legat de personajele vremii: Ballif, Sager, Kreindler, Parhon, State Draganescu, J. Nitulescu, Florica Bagdazar si Smnea Suhareva cu care a colaborat multi ani, iar cercetarile sale privind nevrozele copilului, schizofrenia la tineri, autismul infantil, coreea Sydenhann, coreea cronica, diferitele forme de encefalopatie si altele l-au consacrat ca eminent pionier al pedopsihiatriei în România. În aceasta perioada de sfârsit al deceniului sase au fost resimtite înca multe din consecintele razboiului, la care s-au adaugat noi contrarietati destructurante în societatea noastra cu rezonanta si grevaj pentru asistenta si cercetarea în domeniul psihiatriei.
În continuarea unor traditii, s-au amenajat noile servicii de pedopsihiatrie si neurologie, sectia de ergoterapie de la Sipote, s-a mentinut cercetarea medicala si publicarea de lucrari stiintifice în "Revista Medico-Chirurgicala" reînfiintata de catre USSM Iasi.
În 1955, cu prilejul Sesiunii Stiintifice a Spitalului "Socola" s-a publicat primul volum aniversar sub redactia: Leon Ballif, S. Bulmenfeld si M. Moscovici.
I-a urmat, la conducerea spitalului, Petre Brânzei care, dupa modelul celorlalti predecesori, duce o staruitoare campanie de înfiintare a unor spitale, sprijinind înfiintarea unor sectii de psihiatrie la Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamt, Bacau, Onesti, Galati, Botosani, Focsani, Roman si Vaslui, prin care s-a asigurat asistenta teritoriala de psihiatrie.
P. Brânzei a beneficiat, înca din ultimii ani ai facultatii, de climatul asistentei si cercetarii medicale de la "Socola", pe care a preluat-o si dezvoltat-o în directiile de promovare a tendintelor si nevoilor de asistenta, corespunzator problematicii actuale a psihiatriei. Plecând de la o orientare de fiziologie nervista, de la cercetari de morfo si fizio-patologie în bolile psihice, cercetari clinice, de terapie si psihologie, de igiena mintala si organizarea asistentei psihiatrice, a pledat pentru originalitatea unui concept de interrelatii bio-psiho-sociale, dinamice si unitare în personalitatea umana, expresie a unui constructivism stiintific.
Petre Brânzei se impune în memoria noastra ca o personalitate cu multiple valente ce apartin durabilitatii Scolii de la "Socola", pe care a servit-o cu convingere, dând o meritata întelegere extinderii si modernizarii asistentei bolnavilor psihici, cercetarii si învatamântului medical si contactelor prin care s-au regenerat noi perspective.
În baza unor sondaje si cercetari orientative asupra morbiditatii prin bolile psihice, la populatia si în teritoriul asistat de Spitalul "Socola", au fost fundamentate principiile si metodologia dispensarizarii bolnavilor psihici la nivelul LSM.
În acelasi timp, în cadrul Spitalului "Socola" s-a diferentiat un serviciu de zi, ca forma distincta de asistenta si ca veriga de legatura cu formele de asistenta extraspitaliceasca.
P. Brânzei a adus o consistenta contributie la organizarea ergoterapiei în spital si la elaborarea legislatiei privind ergoterapia remunerata, amenajând în afara spitalului sectiile de la Padureni si Ciocârlesti, dezvoltând în continuare activitatea de ergoterapie la sectia Sipote.
Recunoasterea posibilitatilor de cercetare si de asistenta psihiatrica moderna, realizata prin orientarea medicala a scolii de la "Socola", a contribuit la numirea Prof. P. Brânzei ca expert OMS, iar spitalul a fost nominalizat Baza de studiu pilot EURO/OMS pentru sanatate mintala.
Dupa martie 1985, conducerea Spitalului si a Clinicii de Psihiatrie este preluata de Tadeusz Pirozynski, elev al scolii lui Leon Ballif la care s-a format în activitatea sa didactica si medicala, prin climatul însusit al traditiei scolii de psihiatrie si al valorilor de cercetare.
În 1985, cu prilejul a 80 de ani de existenta a Spitalului "Socola" a fost organizata, la 11-12 octombrie întrunirea medicala care a avut dimensiunea unui congres national de psihiatrie, datorita unei ample participari a tuturor clinicilor si spitalelor de psihiatrie din tara cât si a unei extinse participari a specialistilor din domenii interdisciplinare. În acest climat respectiv de înnoire, T. Pirozynski a preluat conducerea clinicii universitare si a spitalului de psihiatrie, în perioada de structurale transformari ale societatii, ale mentalitatilor, regasirea valorilor umanitare si civice. Receptiv la stilulul de gândire a lui Eduard Pamfil si colaborator al lui P. Brânzei, T. Pirozynski a participat activ la viata medicala si stiintifica, cu extinderea cunoasterii, experientei si colaborarii cu alte centre medicale din tara si strainatate si a contribuit astfel, prin orientarea sa, la tendintele actuale si problematice ale psihiatriei contemporane.
A initiat cercetari de psihopatologie clinica si psihofarmacologie, cercetari clinice si experimentale de neuro-endocrino-psihiatrie si genetica medicala, elaborari teoretice de psihiatrie si contributii nosografice, contributii de psihologie medicala si de psihopatologie relationala (agresivitatea, suicidul, familia) ca si cele de organizare si de metodologie a asistentei clinice si ambulatorii.
Dupa ce, din 1947, nu a mai fost autorizat "Buletinul de Psihiatrie, Neurologie si Endocrinologie", în initiativa de reanimare a acestor traditii s-a constituit în 1995, sub coordonarea editoriala a Prof. T. Pirozynski si cea redactionala a Conf. Dr. Petru Boisteanu "Buletinul de Psihiatrie Integrativa". În intentia de realizare a acestui buletin s-au proiectat cercetarile interdisciplinare asupra unor tematici de actualitate din patologia mentala. În aceleasi coordonate se asigura cadrul schimbului de opinii si interrelatii medicale, inclusiv a unor particularitati si situatii ce sunt analizate în contextul unor relatii de risc clinic.
Continuând aceeasi formare profesionala a predecesorilor sai Prof. Dr. Petru Boisteanu preia conducerea Spitalului "Socola" în februarie 1995. Acest ultim deceniu al centenarului existentei spitalului este si cel mai dificil din punctul de vedere al functionarii sale. Datorita reformelor declansate în sistemul sanitar, înfiintarii sistemului de asigurari de sanatate, masurilor luate pentru adaptarea la normele europene de asistenta psihiatrica, în perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, spitalul se confrunta cu dificultati financiare crescânde, fiind necesara renuntarea la sectiile exterioare Raducaneni, Ciocârlesti si Galata. Sectia exterioara Padureni devine spital independent profilat pe aplicarea masurilor de siguranta cu caracter medico-psihiatric.
În afara afirmarii sale pe plan profesional, ca membru în societati medicale si stiintifice de prestigiu, având peste 350 de articole, referate medicale si carti publicate, Prof. P. Boisteanu a promovat ideile novatoare ale Scolii de la Socola la numeroasele sesiuni stiintifice nationale si internationale la care a participat.
Reluând conceptul bio-psiho-social al scolii, al carei exponent a devenit, profesorul si întregul colectiv al spitalului, au încercat sa-l implementeze, adaptându-l conditiilor actuale de asistenta psihiatrica existente în tara (beneficiind si de dezvoltarea deosebita de care a beneficiat psihiatria biologica).
Revolutia psihofarmacologica, initiata de aparitia primului antipsihotic atipic si amplificata de introducrea antidepresivelor si anticolinesterazicelor moderne a creat conditii favorabile cercetarii si dezvoltarii stiintifice. Reprezentantii disciplinei de Psihiatrie iesene au îmbratisat cuceririle cercetarii stiintifice si au facilitat crearea Centrului de Neurostiinte, în anul 2002, sustinut în scris de Jurnalul de Neurostiinte, al carui prim numar a aparut în aprilie 2005.
Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi, edificiul cercetarii si stiintei, reprezinta astazi un punct de referinta în psihiatria româneasca si un loc în care poezia si disciplina se împletesc armonios.
Prin reglementarile stabilite de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi, activitatea didactica la disiplinele de psihiatrie este coordonata pentru studentii Facultatii de Medicina Generala de Prof. Dr. Vasile Chirita, iar pentru cei de la Facultatea de Stomatologie de Prof. Dr. Mihai Selaru, iar dupa trecerea acestuia în postura de "profesor consultant", de Prof. Dr. Roxana Chirita.
Dezvoltarea informarii si comunicarii medicale la nivel national si international cu proiectarea si realizarea unor valoroase activitati stiintifice de cercetare, instructiv-didactice si formative, reprezinta o expresie autentica a valorii Scolii de la "Socola" în drumul ei spre perenitate si modernitate.
La initiativa conducerii spitalului tematica si directiile actuale de dezvoltare ale psihiatriei cuprind proiecte si metode diferentiate, dintre care mentionam:
- Functionarea Laboratorului de Psihologie si Psihoterapie, înfiintat de Prof. N. Cosmovici, care cuprinde un numar de 26 psihologi clinicieni
- Reluarea activitatilor de ergoterapie si terapie ocupationala sub îndrumarea Dr. Gribincea Mariana, Dr. V. Burlacu si Dr. Gh. Nedelciuc
- Functionarea centrului de asistenta a situatiilor de risc comportamental CRISSIS – coordonat de Dr. C. Barabolschi
- Functionarea Clubului Alcoolicilor Anonimi sub îndrumarea Dr. Brândusa Vornicu, Dr. în biologie Elisabeta Naum si medic rezident O. Alexinschi
- Scoala de "Nurse" medicala de psihiatrie, coordonat de Prof. Dr. V. Chirita si Dr. C. Borza
- Centrul de Psihoterapie socio si somatanalitica coordonat de Psih. Princ. Magda Luchian
- Înfiintarea serviciului de asistenta a intoxicatilor si drogodependentilor sub coordonarea Dr. R. Andrei
- Compartiment de postcura - toxicodependente sub coordonarea Dr. M.T. Laudat
- Înfiintarea Centrului de Sanatate Mintala coordonat de Dr. Silvia Firicel
- Centrul clinic de psihopatologia copilului si adolescentului – coordonat de Dr. Adriana Panaitescu si Dr. Carmen Lupusoru
- Centrul clinic de zi de psihopatologia copilului coordonat de Dr. Singher Cornelia
- Serviciu de zi, coordonat de Dr. Brândusa Vornicu si Dr. Marioara Ast
- Activitatea de informatizare a serviciului de statistica medicala, arhivei si farmaciei, precum si conectarea spitalului la Internet s-a realizat cu sprijinul Dr. Simionescu Virgil si Ing. Mirela Petcu
- Centrul de Neurostiinte "Socola" sub coordonarea Acad. Prof. Dr. C. Romanescu
- Editarea Jurnalului de Neurostiinte, Buletin oficial al Centrului de Neurostiinte, sub redactia Dr. V. Simionescu
- Centrul de Monitorizare a bolilor psihice coordonat de Dr. R. Andrei si Dr. Ioan Mihalache
- Continuarea editarii "Buletinului de Psihiatrie Integrativa"
- Centrul Regional de Monitorizare a bolilor psihice coordonat de Dr. R. Andrei si Dr. I. Mihalache
- Compartiment de Urgente Medico-Psihiatrie coordonat de Dr. Dorina Donciu

